Supapa de siguranţă este o componentă de protecţie a boilerului şi a instalaţiei sanitare asociate. Rolul ei este să permită evacuarea apei atunci când presiunea ajunge la limita la care supapa este proiectată să se deschidă.
Presiunea de deschidere nu trebuie presupusă după o valoare generică. Aceasta trebuie să fie compatibilă cu boilerul şi cu configuraţia prevăzută de producător.
Supapa de siguranţă nu trebuie blocată, obturată sau eliminată pentru a opri apa care se evacuează prin ea. Dacă evacuarea este anormală, trebuie identificată cauza creşterii presiunii sau problema componentei.
Apa îşi măreşte volumul atunci când este încălzită. Într-un boiler de acumulare, această expansiune termică trebuie preluată de instalaţie.
Dacă boilerul se află într-o porţiune de instalaţie izolată hidraulic faţă de reţeaua de alimentare, volumul suplimentar rezultat prin încălzire nu se poate întoarce liber către reţea. În aceste condiţii, presiunea poate creşte.
Atunci când presiunea ajunge la pragul de funcţionare al supapei de siguranţă, aceasta poate evacua o cantitate de apă.
Din acest motiv, apariţia apei la evacuarea supapei în timpul ciclului de încălzire nu înseamnă automat că supapa este defectă.
În anumite configuraţii, evacuarea unei cantităţi de apă în timpul încălzirii poate fi consecinţa normală a expansiunii termice şi a modului în care este proiectată instalaţia.
Nu există însă o regulă universală de tipul „câteva picături pe minut sunt normale”. Cantitatea şi comportamentul trebuie interpretate în raport cu boilerul, grupul de siguranţă şi configuraţia instalaţiei.
Este util să observi când apare evacuarea:
Aceste observaţii nu stabilesc singure diagnosticul, dar ajută la diferenţierea expansiunii termice normale de o problemă care necesită verificare.
În instalaţia de alimentare a boilerului poate exista o funcţie de sens unic care împiedică întoarcerea apei către reţeaua de alimentare. Aceasta poate face parte dintr-un grup de siguranţă sau din configuraţia instalaţiei.
Dacă apa încălzită nu se poate întoarce către reţea, porţiunea dintre elementul de sens şi boiler devine izolată hidraulic în raport cu expansiunea termică.
Pe măsură ce apa se încălzeşte şi îşi măreşte volumul, presiunea din această porţiune poate creşte.
Aceasta nu înseamnă automat că supapa de sens este defectă. Din contră, fenomenul poate apărea tocmai pentru că funcţia de împiedicare a returului apei este activă.
Important este ca instalaţia să fie configurată astfel încât expansiunea termică să fie gestionată în condiţiile prevăzute pentru boiler şi pentru componentele sistemului.
Presiunea statică este presiunea existentă în instalaţie atunci când nu există consum de apă la punctele de utilizare.
Aceasta este influenţată de sursa de alimentare şi de configuraţia instalaţiei, inclusiv de eventualele echipamente de reglare a presiunii.
Nu există o valoare universală de presiune statică potrivită tuturor boilerelor. Limitele admise trebuie verificate în documentaţia boilerului şi a componentelor instalaţiei.
Presiunea dinamică este presiunea observată atunci când există curgere de apă prin instalaţie. Aceasta poate fi diferită de presiunea statică deoarece debitul şi pierderile de presiune din conducte, armături şi alte componente influenţează condiţiile de funcţionare.
Din acest motiv, afirmaţia „am presiune bună la robinet” nu este suficientă pentru a determina ce se întâmplă cu presiunea în boiler în timpul încălzirii.
Este un fenomen diferit de presiunea obişnuită de alimentare.
Atunci când apa din boiler este încălzită, volumul ei creşte. Dacă această creştere de volum are loc într-o porţiune izolată hidraulic, presiunea poate creşte peste valoarea existentă înainte de încălzire.
Prin urmare, într-o instalaţie pot exista succesiv condiţii diferite:
Aceste valori şi fenomene nu trebuie confundate atunci când se caută cauza evacuării apei prin supapa de siguranţă.
Nu. Multe boilere electrice de acumulare nu au manometru integrat.
De aceea, nu este corect să presupunem că utilizatorul poate verifica presiunea direct pe boiler. Dacă diagnosticul necesită măsurarea presiunii, aceasta trebuie realizată în punctul şi prin metoda adecvate instalaţiei.
O valoare măsurată trebuie apoi comparată cu specificaţiile echipamentului şi ale componentelor sistemului, nu cu un interval generic aplicat tuturor boilerelor.
În anumite instalaţii poate fi utilizat un vas de expansiune adecvat circuitului sanitar pentru a prelua variaţia de volum produsă prin încălzirea apei.
Atunci când este prevăzut în sistem şi este dimensionat şi configurat corespunzător, acesta poate limita creşterea de presiune provocată de expansiunea termică.
Vasul de expansiune sanitar nu trebuie confundat cu vasul de expansiune al circuitului închis de încălzire al unei centrale termice.
De asemenea, prezenţa unui boiler nu înseamnă automat că orice instalaţie trebuie să primească un vas de expansiune de o anumită capacitate. Necesitatea şi dimensionarea acestuia depind de configuraţia sistemului, volumul de apă, presiuni şi cerinţele echipamentelor.
Volumul boilerului este relevant, dar nu este singurul criteriu.
Pentru dimensionarea unui vas de expansiune sanitar trebuie analizate condiţiile reale ale instalaţiei, inclusiv volumul de apă implicat, variaţia de temperatură, presiunile de funcţionare şi caracteristicile componentelor utilizate.
De aceea, reguli universale de tipul „vasul trebuie să aibă un anumit procent din volumul boilerului” nu trebuie aplicate fără verificarea sistemului concret.
O schimbare a comportamentului instalaţiei este un indiciu important. Dacă supapa nu evacua anterior în acelaşi mod şi începe să curgă frecvent sau continuu, cauza trebuie investigată.
Merită verificată situaţia atunci când:
Aceste simptome nu înseamnă automat că supapa trebuie înlocuită. Cauza poate fi chiar supapa, dar poate exista şi în presiunea de alimentare, gestionarea expansiunii termice sau în alte componente ale instalaţiei.
Momentul în care apare scurgerea este unul dintre cele mai utile indicii pentru diagnostic: evacuarea predominant în timpul încălzirii şi curgerea continuă inclusiv cu boilerul neîncălzit trebuie analizate diferit.
În partea a doua analizăm separat cauzele posibile ale unei scurgeri anormale: presiunea de alimentare, reductorul de presiune, vasul de expansiune sanitar, supapa de siguranţă, impurităţile şi situaţiile în care apa poate proveni din altă zonă a boilerului.
Dacă apa este evacuată continuu, inclusiv atunci când boilerul nu încălzeşte, situaţia trebuie analizată diferit faţă de evacuarea care apare predominant în timpul încălzirii.
O curgere continuă poate avea mai multe cauze: presiune de alimentare prea mare pentru configuraţia respectivă, funcţionarea necorespunzătoare a unui reductor de presiune, o problemă a supapei de siguranţă, impurităţi care împiedică închiderea acesteia sau o problemă legată de gestionarea expansiunii termice.
Faptul că apa curge prin supapă nu demonstrează automat că supapa este defectă. Înainte de înlocuirea ei trebuie verificat de ce ajunge să evacueze apă.
Boilerul este alimentat din instalaţia de apă rece, iar presiunea existentă în această instalaţie reprezintă una dintre condiţiile de bază ale funcţionării sale.
Dacă presiunea de alimentare este prea apropiată de limita la care supapa începe să evacueze, creşterea suplimentară produsă prin încălzirea apei poate determina deschiderea mai frecventă a supapei.
Dacă presiunea este excesivă chiar şi fără încălzirea apei, evacuarea poate apărea independent de ciclul de încălzire.
Nu există însă o valoare universală de presiune care să poată fi aplicată tuturor boilerelor. Presiunea măsurată trebuie comparată cu limitele prevăzute pentru boiler, supapa sau grupul de siguranţă şi celelalte componente ale instalaţiei.
Momentul apariţiei evacuării oferă un indiciu important.
Dacă supapa începe să evacueze în principal pe măsură ce boilerul încălzeşte apa şi se opreşte ulterior, expansiunea termică trebuie luată în calcul printre explicaţiile posibile.
Dacă apa curge şi după o perioadă în care boilerul nu a încălzit, trebuie analizate şi presiunea statică de alimentare, starea supapei şi celelalte componente ale instalaţiei.
Aceste observaţii ajută diagnosticul, dar nu înlocuiesc măsurarea presiunii atunci când aceasta este necesară.
În instalaţiile în care este necesar, un reductor de presiune are rolul de a menţine presiunea din aval în condiţiile pentru care sistemul a fost proiectat.
Dacă există un reductor şi acesta nu mai controlează corespunzător presiunea, boilerul poate fi expus unei presiuni diferite de cea urmărită prin proiectarea instalaţiei.
Înainte de a concluziona că reductorul este defect, trebuie verificată presiunea în condiţii relevante şi trebuie luate în calcul caracteristicile modelului instalat.
Reglarea sau înlocuirea reductorului nu trebuie făcută doar pentru că supapa boilerului picură. Mai întâi trebuie identificată cauza reală.
Dacă instalaţia este prevăzută cu un vas de expansiune sanitar, funcţionarea necorespunzătoare a acestuia poate reduce capacitatea sistemului de a prelua variaţia de volum produsă prin încălzirea apei.
Problema poate fi legată, în funcţie de construcţia şi starea vasului, de presiunea de preîncărcare, de membrană, de dimensionare sau de modul în care acesta este integrat în instalaţie.
Starea vasului nu poate fi stabilită în mod corect prin simpla lovire a acestuia şi interpretarea sunetului rezultat.
Verificarea trebuie făcută conform procedurii corespunzătoare vasului şi instalaţiei, ţinând cont de presiunile reale ale sistemului.
Nu. Dacă problema este presiunea de alimentare, o supapă deteriorată sau o altă defecţiune, instalarea unui vas mai mare nu elimină automat cauza.
În plus, dimensionarea vasului de expansiune sanitar nu se face doar după capacitatea nominală a boilerului.
Trebuie luate în calcul volumul de apă relevant, temperaturile, presiunile sistemului şi caracteristicile vasului şi ale instalaţiei.
Da. Supapa poate prezenta o problemă care nu îi mai permite să închidă corespunzător după ce a evacuat apă.
Pot exista uzură, deteriorări, impurităţi sau depuneri care afectează suprafeţele şi mecanismul componentei. Diagnosticul nu trebuie însă stabilit doar după existenţa unei scurgeri.
Dacă supapa evacuează pentru că presiunea instalaţiei ajunge efectiv la pragul său de deschidere, înlocuirea ei cu o supapă nouă fără rezolvarea cauzei poate duce la reapariţia aceluiaşi comportament.
Înlocuirea supapei şi rezolvarea cauzei pentru care supapa evacuează sunt două lucruri diferite.
Depunerile pot contribui la funcţionarea necorespunzătoare a anumitor componente, însă nu orice scurgere de la supapa boilerului trebuie atribuită calcarului.
Apa poate transporta şi alte particule sau impurităţi care pot ajunge în zona mecanismului şi a suprafeţelor de etanşare.
Dacă o particulă sau o depunere împiedică închiderea corespunzătoare, supapa poate continua să evacueze după dispariţia condiţiei care a determinat deschiderea.
Totuşi, faptul că locuinţa se află într-o zonă considerată informal ca având „apă dură” nu demonstrează că depunerile sunt cauza scurgerii. Duritatea trebuie evaluată pe baza datelor furnizorului de apă sau printr-o măsurare relevantă.
Nu trebuie presupus că orice supapă poate fi demontată şi curăţată pentru a remedia scurgerea.
Supapele şi grupurile de siguranţă diferă constructiv, iar operaţiunile permise utilizatorului trebuie verificate în documentaţia produsului.
Demontarea, desfacerea mecanismului sau aplicarea unor soluţii anticalcar improvizate poate afecta o componentă care are rol direct de siguranţă.
Dacă supapa nu mai funcţionează conform specificaţiilor, trebuie stabilit dacă producătorul prevede întreţinerea componentei sau dacă este necesară înlocuirea acesteia.
Trebuie făcută diferenţa între o defecţiune şi funcţionarea normală a elementului de sens.
Atunci când întoarcerea apei către reţea este împiedicată, apa din boiler şi din porţiunea izolată a instalaţiei se poate dilata în timpul încălzirii fără posibilitatea de a transfera acel volum suplimentar înapoi către alimentare.
În această situaţie, presiunea poate creşte, iar supapa de siguranţă poate evacua apă.
Prin urmare, nu este corect să presupunem că supapa de sens trebuie eliminată sau modificată pentru a opri picurarea. Configuraţia trebuie să gestioneze expansiunea termică fără compromiterea funcţiilor de protecţie şi de prevenire a returului.
Poziţia robinetelor şi configuraţia instalaţiei pot influenţa comportamentul hidraulic, dar un robinet parţial închis nu trebuie prezentat drept cauză universală a creşterii presiunii în boiler.
O restricţie poate afecta debitul în timpul consumului, însă presiunea statică şi expansiunea termică sunt fenomene diferite.
De aceea, diagnosticul nu trebuie făcut prin deschiderea sau închiderea aleatorie a robinetelor instalaţiei.
Nu. Momentul apariţiei scurgerii indică faptul că expansiunea termică poate fi implicată, dar nu stabileşte singur dacă instalaţia funcţionează conform proiectării.
Trebuie analizate comportamentul obişnuit al boilerului, cerinţele producătorului, presiunea de alimentare şi modul în care instalaţia gestionează expansiunea apei.
O schimbare evidentă faţă de comportamentul anterior merită investigată chiar dacă evacuarea apare numai în timpul încălzirii.
O evacuare continuă în absenţa încălzirii reduce probabilitatea ca expansiunea termică să fie singura explicaţie.
În această situaţie trebuie luate în calcul, printre altele:
Acestea sunt direcţii de diagnostic şi nu permit stabilirea cauzei fără verificarea instalaţiei.
Înainte de diagnostic trebuie identificată sursa reală a apei.
În zona inferioară a unui boiler pot exista mai multe racorduri şi componente, iar apa poate migra pe conducte sau pe carcasa echipamentului înainte să devină vizibilă.
O pierdere poate proveni, în funcţie de configuraţie, de la un racord, o garnitură, o conductă, grupul de siguranţă sau din altă zonă a echipamentului.
Dacă apa nu provine clar din evacuarea prevăzută a supapei, situaţia trebuie tratată ca o posibilă pierdere separată şi diagnosticată corespunzător.
Utilizatorul poate furniza informaţii utile diagnosticului fără să intervină asupra componentelor de siguranţă.
Aceste observaţii permit separarea unor scenarii posibile fără demontarea supapei, modificarea reglajelor sau intervenţii asupra instalaţiei sub presiune.
În partea a treia explicăm cum se remediază corect problema în funcţie de cauză, când poate fi necesară înlocuirea supapei, ce rol au reductorul şi vasul de expansiune sanitar şi, mai ales, ce intervenţii nu trebuie făcute asupra unei componente de siguranţă.
Soluţia depinde de cauza evacuării apei. Nu este corect ca supapa să fie înlocuită automat şi nici ca scurgerea să fie oprită prin blocarea evacuării.
Mai întâi trebuie stabilit dacă apa este evacuată în principal în timpul încălzirii, dacă există o curgere continuă şi când boilerul nu încălzeşte sau dacă apa provine, de fapt, din altă componentă.
Supapa de siguranţă este o componentă de protecţie. Dacă evacuează apă, trebuie identificată cauza înainte de modificarea instalaţiei.
Dacă evacuarea apare predominant în timpul încălzirii şi se opreşte ulterior, expansiunea termică este una dintre primele explicaţii care trebuie analizate.
În acest caz trebuie verificat dacă instalaţia este configurată conform cerinţelor boilerului şi dacă modul de gestionare a expansiunii termice este cel prevăzut pentru sistem.
În funcţie de configuraţie, analiza poate include presiunea de alimentare, existenţa unei funcţii de prevenire a returului apei, grupul de siguranţă şi, dacă instalaţia este prevăzută astfel, vasul de expansiune sanitar.
Nu trebuie instalat automat un vas de expansiune doar pentru că supapa evacuează apă în timpul încălzirii. Mai întâi se verifică cerinţele producătorului şi configuraţia instalaţiei.
Dacă evacuarea continuă şi atunci când boilerul nu încălzeşte, trebuie analizate şi alte cauze decât expansiunea termică.
Verificarea tehnică poate urmări:
Înlocuirea supapei fără verificarea presiunii şi a instalaţiei poate să nu rezolve problema dacă supapa se deschide din cauza unei presiuni reale prea mari pentru configuraţia respectivă.
Supapa poate necesita înlocuire dacă diagnosticul confirmă că nu mai funcţionează conform caracteristicilor sale sau dacă producătorul prevede înlocuirea în anumite condiţii.
O supapă care nu mai închide corespunzător poate continua să piardă apă chiar după dispariţia condiţiei care a provocat deschiderea.
Totuşi, o supapă nouă trebuie să fie compatibilă cu boilerul şi instalaţia. Nu se alege doar după dimensiunea filetului.
Trebuie verificate caracteristicile prevăzute de producător, inclusiv presiunea nominală relevantă, conexiunile, utilizarea declarată şi configuraţia grupului de siguranţă.
Nu trebuie modificată presiunea de protecţie a instalaţiei doar pentru a elimina evacuarea apei.
Supapa trebuie să corespundă cerinţelor boilerului şi configuraţiei aprobate pentru echipament. Alegerea unei supape cu un prag diferit fără verificarea documentaţiei poate compromite funcţia de protecţie.
Faptul că o supapă evacuează apă nu justifică înlocuirea ei cu una care se deschide la o presiune mai mare.
Dacă diagnosticul arată că presiunea de alimentare nu este compatibilă cu cerinţele instalaţiei, poate fi necesară o soluţie de control al presiunii, în funcţie de configuraţia sistemului.
Dacă există deja un reductor, trebuie verificat dacă acesta funcţionează corespunzător în condiţiile instalaţiei.
Reductorul de presiune şi vasul de expansiune au funcţii diferite. Reductorul gestionează presiunea de alimentare în condiţiile pentru care este proiectat, în timp ce vasul de expansiune sanitar poate prelua variaţia de volum produsă prin încălzirea apei într-un sistem configurat pentru această funcţie.
Unul nu trebuie considerat automat înlocuitorul celuilalt.
Într-o instalaţie în care apa încălzită este izolată hidraulic faţă de reţeaua de alimentare, un vas de expansiune sanitar dimensionat şi configurat corespunzător poate prelua o parte din variaţia de volum produsă prin încălzire.
Alegerea lui nu se face însă printr-un procent universal din capacitatea boilerului.
Dimensionarea depinde de caracteristicile instalaţiei, volumul de apă relevant, temperaturile şi presiunile de funcţionare, precum şi de caracteristicile vasului.
De asemenea, presiunea de preîncărcare şi integrarea vasului trebuie corelate cu sistemul. Simplul fapt că instalaţia are un vas de expansiune nu demonstrează că acesta funcţionează corespunzător.
Nu. Sunetul produs prin lovirea vasului nu reprezintă o metodă de diagnostic suficientă pentru presiunea de preîncărcare, starea membranei sau funcţionarea acestuia în instalaţie.
Nu este recomandată nici lovirea vasului cu obiecte pentru a încerca să se determine dacă este „plin” sau „gol”.
Verificarea trebuie realizată prin procedura corespunzătoare tipului de vas şi configuraţiei instalaţiei.
Nu trebuie demontată automat supapa şi nici tratată cu soluţii anticalcar improvizate.
Operaţiunile permise diferă în funcţie de model. Dacă producătorul prevede anumite verificări sau operaţiuni de întreţinere pentru utilizator, acestea trebuie efectuate conform documentaţiei produsului.
Dacă mecanismul nu mai funcţionează corespunzător, trebuie stabilit dacă produsul poate fi întreţinut conform instrucţiunilor producătorului sau dacă trebuie înlocuit.
Nu. Evacuarea supapei de siguranţă nu trebuie blocată, obturată, închisă cu dop sau eliminată.
Dacă presiunea ajunge la valoarea de deschidere, supapa trebuie să poată evacua conform funcţiei sale de protecţie.
Blocarea evacuării nu rezolvă cauza creşterii presiunii şi poate elimina tocmai posibilitatea prin care componenta protejează boilerul şi instalaţia.
Evacuarea trebuie realizată conform cerinţelor producătorului şi configuraţiei instalaţiei, astfel încât apa să poată fi evacuată fără obturarea funcţiei supapei şi fără să provoace deteriorări în zona boilerului.
Nu este recomandată improvizarea unei colectări care poate bloca evacuarea sau masca o modificare importantă a comportamentului supapei.
Dacă boilerul evacuează frecvent o cantitate semnificativă de apă, soluţia nu este doar colectarea acesteia. Trebuie stabilit de ce apare fenomenul.
Nu există o procedură universală aplicabilă tuturor supapelor şi grupurilor de siguranţă.
Unele produse pot avea proceduri de verificare prevăzute de producător, iar altele pot avea cerinţe diferite.
Din acest motiv, orice operaţiune de testare sau întreţinere trebuie făcută conform documentaţiei modelului instalat, nu după o regulă generică.
Nu trebuie impus un interval universal de verificare sau înlocuire pentru toate boilerele.
Se respectă programul de întreţinere şi verificare indicat de producător, împreună cu cerinţele aplicabile echipamentului şi instalaţiei.
O verificare suplimentară este justificată atunci când comportamentul sistemului se schimbă: supapa începe să evacueze continuu, cantitatea de apă creşte, apar pierderi în alte zone sau instalaţia a fost modificată.
Este indicată verificarea tehnică atunci când cauza nu poate fi stabilită prin observaţii simple şi sigure sau când problema implică măsurarea presiunii, verificarea vasului de expansiune, a reductorului ori înlocuirea unor componente.
Solicită verificarea în special dacă:
Dacă echipamentul se află în garanţie, trebuie respectate condiţiile producătorului şi procedura de service aplicabilă înainte de intervenţii asupra boilerului.
Înainte de verificarea tehnică, câteva informaţii pot ajuta la identificarea mai rapidă a cauzei:
Apa evacuată prin supapa de siguranţă nu înseamnă automat că boilerul sau supapa sunt defecte. În timpul încălzirii, expansiunea termică a apei poate determina creşterea presiunii într-o porţiune izolată hidraulic, iar supapa poate interveni conform rolului său.
O curgere continuă, o schimbare evidentă a comportamentului sau o evacuare care apare şi fără încălzirea apei necesită însă investigarea cauzei. Pot fi relevante presiunea de alimentare, reductorul, gestionarea expansiunii termice, vasul de expansiune sanitar, supapa însăşi sau alte componente ale instalaţiei.
Soluţia corectă nu este oprirea apei prin blocarea supapei, ci identificarea motivului pentru care aceasta evacuează.
Supapa de siguranţă trebuie să rămână funcţională şi compatibilă cu boilerul. Atunci când sunt necesare măsurători, reglaje sau intervenţii asupra componentelor instalaţiei, diagnosticul trebuie realizat conform documentaţiei echipamentului şi de personal competent, după caz.